Fi un exemplu bun pentru copilul tau…

De cand m-am intors acasa locuiesc in orasul meu natal – Medgidia. Amintirile mele din copilarie legate de oras sunt frumoase. Desi nu erau locuri de joaca copii erau fericiti, oamenii erau mai buni si in loc de tipete si vorbe urate de [e strada se auzeau rasete. Ne jucam tot felul de jocuri care mai de care mai nasbataioase – elasticul, magarul intre oi, 9 pietre etc. dar niciodata nu aveam parintii pe langa noi. Ce-i drept pe vremea aia nu erau atat de multe masini iar noi copii eram mai in siguranta. Sunt nascuta in anul 1980 iar marea parte a copilariei am petrecut-o inca pe vremea lui Ceuasescu.

Am stat la cozi si am alergat alaturi de bunica mea sa prindem si noi butelii, am purtat uniforma aia veche albastra de scoala si am facut teme la lampa cu gaz, nu stiam ce inseamna sa te uiti la desene animate iar cand mama imi citea o poveste imi placea sa visez.

Vremurile s-au schimbat si copilaria copiilor nostri nu este deloc cum a fost a noastra. Acum este de neconceput sa iti lasi copilul de sub 9 ani singur pe afara chiar si intr-un oras mic. Se iese mai mult in parc si avem locuri de joaca. Se cheltuie implicit si mai multi bani pentru ca sunt mai multe magazine , mai multe jucarii si mai multe trenulete, masinute, si activitati cu fise oricum.

Dar…din pacate se vede si faptul ca nu stim cum sa ne deucam copii si sa le aratam cum sa se poarte in public. De putut se poate sa fim mai civilizati si mai atenti cu ce se intampla in jurul nostru dar ne-am obisnuit sa fim nesimtiti si sa asteptam de la altii sa faca lucruri pentru noi. Ies aproape in fiecare zi cu fetitele mele pe afara pentru ca desi au curte in care se pot juca consider ca este bine pentru ele sa socializeze. Nu spun ca fetele mele nu se uita la desene animate sau nu se joaca si in casa dar aerul curat este o necesitate pentru cei mici mai ales.

Orasul este plin de copii si parinti in fiecare dupa amiza si seara pe perioada verii si este frumos! Inca se aud rasetele de copii jucandu-se desi jocurile si felul in care se joaca copii din ziua de azi s-a schimbat. Jocurile copilariei mele au fost inlocuite de altele si ma simt un pic nostalgica si regret ca nu mai vad fetitele jucandu-se elasticul de exemplu. Sunt multe bicilete, trotinete, fetele se joaca cu Barbie sau pur si simplu merg si se uita in vitrinele magazinelor.

Pe banci vei gasi cu siguranta doua , trei mamici in grup care isi supravegheaza copii si vorbesc despre viata de zi cu zi. Unele beau cafea, altele apa si sparg seminte….Urasc partea asta…Si mie imi place sa sparg seminte dar de ce dragi mame trebuie sa le scuipati pe jos? Da exact…nu le aruncati le scuipati…ce frumos nu? Bine ca sunteti aranjata, cu ruj pe buze si parfumata cu Channel dar cand vine vorba de seminte va dispare bunul simt. Si eu spargeam seminte cand eram copil si scuipam pe jos ca de…dar intotdeauna bunica mea imi punea maturica in mana si ma invata sa strang dupa mine. Asa am invatat sa nu mai scuip pe jos pentru ca nu imi placea sa matur. Daca ati fi in curte acasa la fel ati face? Ati scuipa pe jos sau ati fi un pic mai protectiva? Atunci de ce sa nu facem la fel si in orasul nostru drag si sa il mentinem curat? Si-asa primaria nu are suficienti bani sa angazeze maturatori non stop….

Ah…si mai e ceva…daca beti cafea sau suc sau mancati orice in ambalaj…s-au pus cosuri de gunoi noi si puteti sa le puneti direct in cos! Nu le mai aruncati in spatiul verde, in fantana sau oriunde in alta parte in afara de cos. La fel si cu mucurile de tigara…si eu sunt fumatoare dar imi arunc tigara la cos dupa ce o fumez si o sting. Fiti civilizati! Fiti un exemplu bun pentru odrasla!

Se poate sa fim civilizati desi este orasul sarac…am vazut diferenta in Bucuresti…stiu ca nu se compara dar totusi,,,nu am vazut un parinte care sa fumeze langa locul de joaca, nici o hartie pe jos…sau mucuri de tigara aruncate in nisipul pentru copii la fel ca in orasul meu.

Plus va mai  rog ceva, daca aveti un caine stati departe de locurile de joaca! Sau macar tineti animalul departe de nisipul pentru copii.

Sunt dezamagita mai mult decat suparata…asa vrem cat mai multe pentru copii nostri dar foarte putini dintre noi vor sa faca ceva pentru comunitate. Fiti mai buni, mai harnici, mai dornici de a trai intr-un loc frumos si curat. Copii nostri au nevoie de asta si in afara curtii in care locuim.

Uite se poate si mai bine….